Mă rog doar ca restul acestor zile să se prefacă în spumă, iar în mijlocul lor să pot striga în sfârșit un slab și posomorât "aleluia" în cinstea a tot ceea ce va rămâne, până la sfârșitul timpului, un vid fără de bun simț. Să dispară acel grafitti murdar întipărit și să pot să respir un aer de sticlă al unei lumi în care tu nu ești. Să se termine totul și să înceapă din nou, ca orice ciclu banal al vieții. O parodie bine meritată umplută până la dispreț cu acel iz toxic de fixativ.